joi, 30 ianuarie 2014

Despre vara trecută

   A mai trecut o vară... agitată şi capricioasă dar a trecut. Acum făceam o retrospectivă a ceea ce am făcut şi ceea ce nu am făcut deşi mi-aş fi dorit...

  • Ne-am propus din primăvară să îl sterilizăm pe Oscar şi abia în vară am reuşit.  
    Deşi am devenit duşmanul nr. 1 al posesorilor de câini (în special masculi) rămân la părerea mea cum că am luat cea mai bună decizie pentru câinele meu. Sunt mulţumită când văd că nu se mai agită şi chinuie din cauza căţelelor în călduri, e mai jucăuş, un pic mai alintat, mai puţin agresiv cu alţi masculi. Am disperat când toată lumea îmi spunea "Vai! l-ai castrat! Dar de ce? Ce ţi-a făcut mititelule? Sărmănelul de tine! Dar de ce nu l-ai dat la o căţea? Dar nu l-ai lăsat să facă măcar o dată pui?" Am renunţat la a le explica ce însemnă reproducere controlată, boli şi malformaţii ce se transmit genetic, numărul mare de maidanezi care nu trebuie mărit mai mult de atât (căci nu ştiu eu ce se întâmplă cu puii), etc. Acum pun căştile în urechi şi ignor orice îmi displace.
  • Am vrut să ajung pe faleză, unde mergeam când era Oscar mic, dar din păcate nu am ajuns decât o singură dată şi era prea devreme deci nu era nici un căţel. M-a surprins totuşi faptul că ştia foarte bine unde e şi ce făcea acolo căci imediat ce s-a văzut liber a tras o tură în forţă exact ca atunci când era pui. De anul trecut din vară nu am mai ajuns... o să rămână pentru vara următoare.
  • Mi-am propus să îl învăţ pe Oscar să meargă frumos în lesă, parţial am reuşit, a fost un cumul de factori deci nu e numai meritul meu, încă mai sunt momente când nu îl pot controla căci devine super agitat dar acestea s-au rărit mult.
  • Am făcut mari progrese în privinţa mâncatului de pe jos. În lesă ascultă de "lasă" şi "nu e voie" în procent destul de mare când sunt bucăţi mari. Chiar a ajuns să miroasă şi atât unele chestii fără să pună botul deşi eu nu îi spun nimic! La firmituri nu ascultă aşa cum aş vrea, sunt prea mici să i le scot din gură şi mai lucrăm. Fără lesă e de neoprit... caută mâncare, o găseşte şi o înfulecă. Nu vine când e chemat, nu stă să mă apropii de el. În rare ocazii am reuşit să îl fac să îmi lase oasele de bună voie şi nesilit de nimeni. Dacă mai e vre-un câine nu lasă deloc, dacă sunt doar eu cu el am şanse mari să îmi lase ce a furat de pe jos.
  •  Un minus pentru vara asta e faptul că Oscar a devenit din ce în ce mai posesiv cu ce e a lui (jucărie, minge, apă, chiar şi eu). A mai dat semne de posesivitate dar nu cred că am reacţionat tocmai bine. Posesivitatea nu e la un nivel prea ridicat dar cu un câine la fel de căpos ca el poate să iasă scandal.

luni, 27 ianuarie 2014

Filme: Oscar după sterilizare

   Povesteam mai devreme că Oscar ne-a tâmpit din cauza gulerului pe care îl pocnea de pereţi, mobilă... Am reuşit să fac un pic de ordine în filme şi am găsit vre-o două făcute la câteva ore după ce l-am luat de la veterinar.