Din momentul în care am decis să avem căţel ne-am gândit la situaţia în care plecăm mai mult timp şi nu putem să îl luam cu noi. Ne-am interesat şi am găsit o pensiune pentru animale. Ne-am luptat mult cu gânduri de genul: ce o să facă acolo toată ziua, o să plangă mult, o să se joace cu el, o să se poarte frumos cu el etc. Prima dată l-am lăsat pe Oscar numai o zi şi noapte, dimineaţa următoare, la prima oră, eram nerăbdători sa ne recuperăm căţelul. Am îndurat cu greu despărţirea de el dar regăsirea a fost şi mai grea, a lătrat la îngrijitoare, ne-a certat tot drumul până acasă, eram aproape siguri că nu am făcut bine că l-am lăsat aşa puţin numai de probă.
Apoi a venit luna august când aveam programat să plecăm în concediu. Nu puteam să îl luăm cu noi aşa că am mers din nou la pensiune. De data asta a stat 5 zile, s-a acomodat şi a fost mult mai bine. Când ne-am întors a fost aşa bucuros să ne vadă! acum era prieten cu îngrijitoarea, nu ne-a mai certat deloc, doar a fost bucuros şi ne-a pupat. Îngrijitoarea ne-a povestit că prima noapte a plâns şi ca să îl liniştescă i-a dat drumu din cuşcă şi el a venit imedial la picioarele ei pe pat şi acolo a dormit. În zilele următoare a fost lăsat în ţarc mai mult timp, s-a jucat cu alţi căţei, şi a dormit în cuşca lui fără să mai plângă. Pe lângă faptul că în concediu am stat liniştiţi, relativ, că Oscar este îngrijit, plimbat etc. marele beneficiu, bonus, a fost faptul că acolo a învăţat să facă numai afară. Presupun că stând în cuşca lui până când era timpul să fie scos în ţarc s-a abţinut şi mai apoi casa a asociat-o cu o cuşcă mai mare. Din luna august Oscar nu a mai făcut în casă, am scăpat de mirosul de pipi de câine! De atunci Oscar a mai rămas la pensiune un weekend, nu a fost nimic dramatic, bucuria reîntâlnirii a fost mare și l-am alintat pentru tot timpul cât am lipsit.
În concluzie pensiunea pentru animale a prins bine!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu