Când s-a terminat energia, cam după o oră jumătate - deși îl adusesem obosit, a stat și el la mirosit! A venit la noi când l-am chemat, nu chiar la fiecare chemare dar nici nu am fugit după el, a stat cu ceilalți câini. Seara următoare nu a mai fost așa dramatic, a stat la mirosit și a mirosit alți câini, începuse să îmi vină inima la loc că nu am cel mai panicat câine și nu am dat greș atât de tare în creșterea lui.
Ușor a început să își facă prieteni și a devenit chiar plăcut să mergem acolo seară de seară. Erau mulți puiuți cam de o seamă cu Oscar, era plăcut să îl văd pe pitic alergând și jucându-se cu alți câini.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu